Nu exista sigur
November 13, 2011

Am mai vorbit despre o lista de lucruri care sa te ajute sa-ti atingi un scop. O lista scurta, in 3 pasi, ce sa faci in 3 luni, intr-un an, ca mai apoi sa ajungi in 3 ani sa faci ce ti-ai propus.

Vreau sa spun ca a functionat. Cel putin am reusit sa realizez primul punct. Ma bucura putin pentru ca am reusit, pentru ca am avut momente in care nu mai credeam ca se poate. Totusi mi-am pastrat aceasi directie si am incercat in continuare.

Nu stiu cat de bine va fi in continuare, mai ales pentru ca urmatorul pas este unul mai dificil de realizat. O sa incep sa ma ocup cat mai mult ca sa reusesc.

Si totusi ce am realizat intre timp este ca nu poti sa fii sigur de nimic. Poti sa fii sigur doar pentru o perioada de timp. De exemplu, pot sa spun ca o sa stau in chirie pentru urmatoarele 3 luni sigur, pentru ca am o rezerva de bani care sa-mi asigure costurile in perioada asta indiferent de ce se va intampla (si aici e putin relativ). Dupa perioada asta n-am cum sa stiu unde o sa fiu.

Imi dau seama ca, in momentul in care te descurci mai bine, poti sa fii sigur de din ce in ce mai multe lucruri o perioada din ce in ce mai mare. Astfel, poti sa fii mult mai relaxat, sa stii ca sigur o sa continui sa traiesti cel putin la fel de bine in urmatorii 3 ani (de exemplu).

Pentru mine, acum, o astfel de garantie, 3 ani viata sa ramana cel putin la fel, m-ar face sa imi traiesc altfel viata. In timp, probabil ca o sa realizez ca si daca am o garantie de 3 luni, sau de 1 luna, este suficient ca sa te distrezi si sa fii relaxat in viata.

Pot sa spun, ca incerc sa invat ca nu-ti trebuie garantii lungi de timp ca sa te simti bine. Incerc sa risc (de fapt nu e nici un risc), pentru a avea o garantie chiar si de 3 luni, si sa sper si sa incerc sa fac sa fie mai bine intre timp.

Intrebarea gresita
August 31, 2011

De fiecare data cand trebuie sa iau o decizie, sau cand “am puterea” sa decid “soarta” altcuiva, intotdeauna ma intreb Cum este corect sa fac? . Iar dupa ce ajung sa fac ceva care nu imi este 100% pe plac, sau as fi dorit sa fac altceva in schimb, “scuza” mea este (Lasa, ) asa a fost corect.

Bineinteles ca de cele mai multe ori (99.9%, +/-) nu intereseaza pe nimeni. Chiar si persoana pt care “ma sacrific” uita, sau nu intelege gestul.

Asa ca, am hotarat sa pun o alta intrebare de acum inainte. Cum imi este mie mai bine sa fac? Ce pot sa castig daca aleg sa fac asta? Ce trebuie sa aleg ca sa-mi ating scopul?

Intrebarile par “corecte” din punctul meu de vedere acum. Poate asa progresez si eu.

Bineinteles ca nu am avut pana acum un scop definit. Dar asta nu a fost foarte greu de facut. Intr-o seara, dupa cateva ore de relaxare, am scris un Plan. Planul este format din scopul meu pe termen mediu de 3 ani si 2 etape, ce ar trebui sa fac in 3 luni si respectiv 1 an. Etapele intermediare ar trebui sa ma ajute sa-mi ating scopul.

E foarte important sa fie scris pe hartie, in felul asta il pastrezi in memorie mai usor si de fiecare data cand ai nevoie sa-l recitesti stii unde il poti gasi.

Alternativ la intrebarile legate de scopul meu, indeosebi cand apare o situatie neasteptata (real life), care impune o decizie rapida iar rezultatul este imprevizibil, se poate folosi un alt tip de intrebare, oarecum din aceasi familie: Ce mi-ar placea mie sa fac acum (mai departe)?

Pentru a raspunde la aceasta intrebare trebuie sa nu uit ca “frica iti este prieten”, mai ales cand este vorba despre a incerca ceva nou.


Think outside the box
July 5, 2011

Sau Think Big. Sau nu te stresa cu chestii marunte ce tin de viata ta de acum.
Incearca sa faci mai mult, sa fii mai mult, sa influentezi cat mai multi oameni. Sa fi Capi di tuti capi, Don Capone.

Nu conteaza si nu te mai intereseaza ce s-a intamplat in familia ta pentru ca esti intelegator fata de ei. Incearca sa fi tu mai bun si sa faci mai multe. Daca ramai sa te certi cu ei oricum nu rezolvi nimic. Nu zic sa nu-ti aperi drepturile. Mai ales cand este vorba de lucruri care au importanta sentimentala pentru tine.

Si nu mai fi negativist. N-are cum sa iasa ceva bun din asta. O sa-ti traiesti viata cum vrei daca gandesti pozitiv, si incerci sa vezi imaginea de ansamblu. Crezi in asta si vei reusi. Vei fi reusit atunci cand si cei din jurul tau cred in tine.

Fii puternic. Fii barbat (nu e ceva sexist)

Do one thing everyday that scares you
May 28, 2011

Din melodia Baz Luhrmann – Everybody’s Free To Wear Sunscreen (post).

De mult timp mi-am propus sa fac asta, dar reusesc doar foarte rar. Mi se pare imposibil sa faci asta in fiecare zi. Pentru mine zilele trec prea repede si saptamanile mi se par identice. Imi dau seama de fiecare data cand cineva, cu care nu am mai vorbit de mai mult timp, ma intreaba ce mai fac sau ce mai e nou. Tot timpul am acelasi raspuns: nimic nou.

Zilele trecute totusi am reusit sa fac ceva de care imi era foarte frica. Nu sunt genul care promite ceva, iar apoi ii se face frica de eventualele consecinte sau altceva si se razgandeste in ultima clipa. Dar in general nu fac nimic daca  nu sunt invitat sau rugat. Nu ma mandresc cu asta, dar cred ca asa se intampla. Totusi am avut o idee sa inchiriez un apartament, si de cateva saptamani tot urmaream anunturile. De fiecare data insa, cand trebuia sa sun si sa intreb detalii despre un anunt insa, mi se facea un fel de frica si nu mai stiam daca asta este ceea ce vreau sa fac. Dupa cateva astfel de telefoane am stabilit o intalnire pentru o vizionare.

Pe drum spre aceasta intalnire si in cele 15min cat timp am vizitat apartamentul, am reusit sa-mi pastrez calmul gandidu-ma si la tigara pe care o aveam la mine si urma sa o fumez la intoarcere. Nu fumez prea mult si nu fumez de fata cu nimeni. Nici macar pritenii nu stiu ca am un pachet de tigari la mine in fiecare zi. Am inceput sa fumez cate o tigara pe zi, nici macar in fiecare zi, ca sa ma calmez si sa trag putin de timp pe drumul de intoarcere de la servici. Acum am zile cand fumez si doua tigari una dupa alta, dar nu mai mult … sau cel putin asa incerc. La fel am si zile cand nu fumez deloc. Cred ca fumatul are avatajele si dezavantajele lui cand vine vorba de viata sociala. Din puncte de vedere profesional cred ca este foarte bine sa nu se stie ca fumezi, dar cand vine vorba de stat “la o vorba” cu cineva poti sa fumezi o tigara doar ca sa pierzi mai mult timp acolo si asa poate ajungi sa discuti lucruri de o anumita profunzime. Intr-un fel regret ca nu am stiut asta mai devreme.

Dear Young Me
April 13, 2011

You won’t get beheaded for being who you are. Stop razing walls. And smile motherfucker, smile 🙂

-Older Me.

 

dearyoungme.com –pare interesant 🙂

Thanks Jack ;)
March 11, 2011

This will be my world… KID CUDI

Plictiseala
February 17, 2011

In ultimul timp m-am cam plictisit. Ca sa-mi umplu timpul mi-am gasit tot felul de activitati bizare, cum ar fi sa fac o lista de lucruri pe care sa le cumpar.

Iar cand am ajuns la apogeul starii mele de plictiseala, am inceput sa cumpar din acest whishlist. Imi dau seama ca de fapt nu am nevoie de nimic din toate lucrurile astea, sau daca e un singur lucru de care am nevoie sigur acel lucru este ultimul pe lista mea.

Normal ca am reusit sa cumpar ceva care nu merge, desi este cumparat de la un magazin mare de la noi. Iar astazi, am incercat prea tare sa il fac sa mearga si am reusit sa-l stric putin. De ajuns incat sa-mi complic existenta pentru ca acum nu pot sa-l mai returnez si sa-mi iau banii inapoi.

Totusi am gasit o solutie. Implica vreo 2-3 drumuri, dar la sfarsit ar trebui sa ma aleg cu acelasi produs, functional si de 2x mai ieftin.

Ce bine e sa te plictisesti!

P.S.: Uneori e mai bine sa cumperi second-hand, sau putin folosit, de la diverse persoane.

Prietenie
January 25, 2011

Nu am simtit niciodata nevoia sa am prieteni. Sa fiu inconjurat de alte persoane cu care sa pot vorbi.
Cu toate acestea, de-a lungul timpului am avut intotdeauna 2-3 persoane cu care ma intelegeam mai bine, dar nu aceleasi tot timpul.

In general am incercat sa fiu impartial si sa raspund oamenilor cu aceasi moneda pe care o primesc. Astfel, a fost mai mult o selectie naturala a prietenilor mei si prieteniilor de scurta durata din viata mea.

Un lucru totusi m-a caracterizat de-a lungul timpului. Intotdeauna am incercat sa ma remarc in colectivul in care ma aflu. Am incercat sa fiu diferit si sa fiu bun intr-un anumit fel.
Asta mi-a atras un anumit grad de popularitate in liceu, in scoala generala si in clasele primare chiar. Astfel am avut 2-3 prieteni, cu care ma intelegeam bine. Totusi de fiecare data, spre sfarsitul ciclului (in general de 4 ani), relatiile se cam raceau.

Eu am crezut ca o sa pot face mai mult si treceam destul de repede peste prietenii, uitandu-le. Adevarul e ca si acum ma consider prieten cu cateva persoane, le pot numara pe degetele de la o mana, chiar daca nu am mai vorbit de foarte multi ani in unele cazuri. Si, daca acum ar avea nevoie de mine, i-as ajuta cu acelasi entuziasm cu care i-as fi ajutat si acum 10 ani.

Am avut un anumit fel de a gandi. Nu am vrut sa stresez pe nimeni cu prezenta mea. De fiecare data cand mi se parea ca nu sunt dorit, am preferat sa nu ma bag singur in seama. Poate ca indiferent ce as fi facut, nu as fi putut schimba nimic. Poate ca asa imi place sa fiu: singur. Sau poate ca doar asa pot sa fiu.

Nu am apelat des la prieteni pentru ajutor. Poate daca as fi facut-o, acum inca mai vorbeam cu unii dintre ei. Am preferat sa ma ajut singur si pentru ca nu vroiam mila nimanui sau sa atrag atentia gratuit. Din aceleasi motive nu am sarit de prea multe ori in ajutorul cuiva. Am asteptat sa vad daca se ofera cineva inainte, iar daca eram singurul ramas sau daca cineva imi cerea mie ajutor de cele mai multe ori incercam sa-l ajut.

Cred ca cel mai important lucru pe care il ai in viata este familia si locul in care stai, pe care il consideri acasa. Cel putin asta este pentru mine. Atmosfera de acasa poate sa te schimbe foarte mult in bine sau in rau. Iar eu nu am avut o situatie foarte buna in acest sens in ultimul timp.
Apoi, cred ca un prieten bun te poate influenta si ajuta foarte mult.

Ai incredere in tine
January 22, 2011

Imi dau seama cum trece viata pe langa mine. Adica constientizez expresia “trece viata pe langa tine”.

As vrea sa fiu din nou la 20 de ani (cum spune cantecul) si sa pot incerca altceva. Parca atunci hotarasti pe ce cale o apuci, ce vrei sa faci cu viata ta. Cu cat trece timpul e mai greu sa schimbi ceva si parca te multumesti cu ceea ce ai ales, cu ceea ce numesti acum viata ta.
La 20 de ani orice decizie e usoara. Tin minte ca asa simteam si eu atunci, si m-am comportat in consecinta. Eram entuziasmat de orice faceam… stiam ca fac ceea ce trebuie. Nu exista altceva mai bun de facut pentru mine. Nu era usor, dar stiam ca nu se poate altfel si parca simteam ca ma lupt pentru mine.

Acum as vrea sa pot alege din nou. Nu neaparat ca as alege altceva, sau ca as putea alege ceva mai bun. Vreau doar sa mai simt ca fac ceea ce trebuie pentru mine.

Cred ca asta este un motiv pentru care viata nu trebuie luata in serios (printre multe altele). Daca ai ales ce trebuie, te multumesti cu asta. Cu banii, cu vila, cu masina pe care o ai.. iti cumperi un televizor mai mare si te uiti la ora 7 linistit la stiri si apoi la un film pe Hallmark. Cu toate ca tu poate ti-ai fi dorit sa fi pilot de avioane si sa calatoresti tot timpul. Toti sunt nemultumiti de ce au si vor altceva sau mai mult. Si, oricum “ce trebuie” e foarte subiectiv.

De fapt, cred ca ceea ce vreau sa spun este ca e bine sa stii ce vrei. In ultima vreme eu am uitat si am dus o viata in bataia vantului. Au trecut cativa ani, iar acum incerc sa-mi stabilesc niste tinte. As vrea sa stiu din nou care sunt motivele pentru care am ales calea care m-a adus aici. Probabil ca acum nu le-as mai intelege oricum, si desi este usor sa analizezi trecutul, mai important e ce urmeaza.

Ca un sfat general, pe care l-am intalnit de curand:
Always were sunscreen. It doesn’t matter what you do, confidence is the most important thing. Be confident in yourself!

Blog: Soaptele timpului
December 30, 2010

Am descoperit astazi un blog interesant. Se numeste “Soaptele timpului” si il puteti citi la www.rudy.ro .

Am ajuns intamplator sa citesc un post de pe acest blog, dar m-a atras si oarecum captivat. Am citit apoi inca un post, si inca unul… toate pana la sfarsit si datorita faptului ca nu sunt posturi foarte lungi iar cele in care sunt relatate intamplari din viata autorului (cel putin asa se par) au cel putin un aspect interesant.

Totusi, ceea ce m-a atras la acest blog este blogul in sine. Ideea lui, “un exercitiu psihologic” asa cum autorul descrie posturile de pe acest blog. Similar am creat si Viciul Gandirii, ca un exercitiu si o incercare de a ma “vindeca” si elibera. De asemenea, profilul autorului seamana cu al meu. Oarecum, am vazut in acest blog, Viciul Gandirii peste 5 ani.

Lectura placuta.