nu te forta :)
July 8, 2015

un mare clasic in viata a spus , si imi mai aduce aminte aproape in fiecare zi, acest adevar universal valabil… sfat pentru toti

trebuie sa fii atent la ce ti se spune, indiferent de la cine vine “vorba”, sa te uiti injur… iar apoi procesezi cum si cat poti, dar mai important actionezi… pt ca viata este intr-adevar scurta.

~sandu

Advertisements

varsta
September 8, 2013

Am impresia ca odata cu trecerea timpului gandesc mai putin.
Inteleg mai putin.

Dar am o siguranta in ceea ce fac si zic, si parca si liniste interioara, bazata pe automatisme stupide si experienta de viata.

Incerc sa nu iau partea nimanui. Incerc sa fiu intelegatori cu toti.
Mama sigur mi-ar fi spus cum e bine, si as fi crezut-o. Iar cand n-as fi stiut ce sa fac, si chiar subconstient as fi facut ce spune.

Nu mai pot sa astept. Am vazut ce vreau, sau cel putin cred ca am vazut cum vreau sa traiesc.

Chiar daca pare imposibil acum, si un standard ridicat de viata, inseamna ca ma limitez. Dar asta e o viata pe care as vrea sa o am.

E mult de munca si mult de recuperat. Dar apt T nu o sa-l uit niciodata.

Si viata nu e doar ce vezi cu ochii, dar pana si eu cad in ispita asta. Ce pot sa zic de ceilalti din jur.

Ce plm sa faci?
April 2, 2013

Sau ce plm e de facut.

Incerc sa-mi elimin toate formele de frica din ‘sistem’ (nervos) pe care le-am dobandit de-a lungul vietii.

Singura care ramane, bineinteles si frica de moarte dar asta mai mult pentru ca n-am realizat nimic in viata asta, este frica de a ma “plafona”.

A te plafona este o actiune, nu este o stare.

Sau mai bine zis mi-e frica, si nu vreau, sa ajung sa spun, uite, e ok si asa. E ok sa ramai aici. E ok sa fi facut atat. E ok cum esti acum.

 

Acum nu mai e ca la 13 ani, cand aveam multe idei, nu ma plictiseam niciodata. Nu ma plictiseam singur, pentru ca intotdeauna gaseam ceva de facut.

Aveam planuri, visam cum o sa fiu cand o sa fiu mare, la 24, 28 ani, la 35 ani.

Acum, nu mai pot ganid parca. Sunt o leguma. Dorm in picioare. Dorm la masa, dorm la birou, dorm cand vorbesc.

Unde sunt ideile alea?! Cum le iau inapoi?

 

viata
September 7, 2012

Viata. Ce este aceasta?!

O data, am spus cuiva ca eu am tot ce vreau. Atunci cand dorm pot sa imi imaginez orice.

Sa nu-ti fie frica. Inca o lupta in care ma avant, inca o lupta pe viata si pe moarte. Astazi este o zi buna sa traiesc si sa mor.

Fiecare lucru pe care-l faci, sau pe care nu-l faci, schimba cursul universului, catre un posibil viitor. Nimic nu e lipsit de importanta.

Daca te sperii, degeaba…
August 10, 2012

Daca pot sa spun ca am invatzat ceva din basket, este fapul acesta: daca te sperii, degeaba mai arunci de 3.

Si, incerc sa aplic asta in situatii reale. Iar cu ajutorul unei corona, chiar as putea sa reusesc.

Trebuie sa joci tare pana la sfarsit, pana in ultimul moment, fara sa te gandesti ca s-ar putea sa nu te mai intorci cu viata din situatia respectiva.

Si daca esti destul de priceput, si daca ai prezenta de spirit, poti sa scapi ok. Ba chiar mai mult, cand te uiti in urma, si faci conexiunile, realizezi ca daca nu faceai chestia aia lipsita de sens atunci si cu mult risc, nu ai fi ajuns unde esti acum.

Asa ca traieste viata asa cum vine ea in fiecare zi. In pachet mai mare sau mai mic, mai bine facut sau fara satisfactii.

Iar moartea… moartea este doar o etapa normala a vietii. E ca si cum ti-ar fi frica sa te indragostesti, iar eu cu siguranta nu pot sa vorbesc despre asta.

Ma gandesc la moarte, ca si cum ar fi o usurare, o relaxare. Voi avea din nou familie, voi fi din nou iubit, va fi totul asa cum ar fi trebuit sa fie, intotdeauna.

Timpul pierdut
July 17, 2012

In ultimul timp, daca nu chiar din totdeauna, mi-a fost frica de faputl ca imi irosesc viata.

Imi pierd copilaria, tineretea, perioada “cea mai frumoasa” din viata (dupa spusele tuturor mai “in varsta”).

Fie prin faptul ca raman la acelasi loc de munca. Oare este bine, oare nu pierd timpul degeaba. Oare nu pot mai mult. Oare nu acum este momentul sa trag mai tare. Oare nu acum este timpul sa castig mai multi bani si sa ma distrez?

Fie prin faptul ca sunt singur. Imi pierd cea mai frumoasa perioada din viata de a fi cu cineva. Timp in care poti sa te trezesti tarziu in pat cu cineva, poti sa pierzi dimineata admirandu-va reciproc. Perioada in care amandoi aratati cel mai bine pentru ca sunteti tineri.

Si, apoi ma compar cu altii. Atunci lucrurile incep sa o ia razna rau de tot. Atunci pot sa gandesc ce rost mai are viata mea, nimic nu mai are rost, si incep sa ma impacientez, sa ma agit.

Apoi ma linistesc visand cu ochii deschisi la o poveste de dragoste, cu happy ending. Fie intalnesc pe cineva care ma va iubi asa cum sunt, dar eu apoi ma voi schimba pentru a fi perfect, fie persoana pe care eu cred ca o iubesc, si ca ne potrivim, va gandi la fel si va intra ea singura in viata mea, fara ca eu sa fac vreun efort la inceput…

Un alt sentiment care ma incearca acum, si pe care eu il credeam pierdut, este acela ca ma simt enervat ca nu folosesc tot timpul, dar absolut tot timpul in care sunt treaz. Sa fac ceva, sa castig mai multi bani, sa devin mai destept, mai inteligent.

Iar acum, am in sfarsit un raspuns pentru toate intrebarile mele. Un raspuns care ma va linisti si ma va face sa-mi “traiesc” viata linistit in continuare.
Acel raspuns este:

Is complicated.

Dupa cum am spus si mai devreme. Asta este raspunsul. Sau: Du-dam-dam-de-du-dam-dam (cum bine spune Leonard Cohen in Concertul sau din Londra in 2009).

 

Viata este dura
May 23, 2012

Oamenii se comporta ca niste animale nerationale, cel putini cei care vor sa avanseze pe lantul “trofic”.

Si tu stai si “te plangi ca o pizda”.
Ai ales cu mult timp inainte ca nu ai sa te injosesti, sa ai o prietena pe care sa o astepti in statia de autobuz sau de metrou.

Nu ma intelegeti gresit, n-am nimic impotriva cu cei care fac asta. Unii au impresia ca o sa moara daca nu sunt cu cineva. N-are importanta cine. Oricine. Eu nu eram asa. Eu nu sunt asa.

Nimeni nu o sa-ti dea mura-n-gura. Toti iti dau cate putin. Normal ca putin de la cineva care castiga pe an 1000 euro este diferit de putinul pe care ti-l da cineva care castiga 1 mil pe an sau mai mult.

Nu stiu care este reteta, dar probabil ca trebuie sa strangi cate putin de la cat mai multi si, ca sa strangi mai mult mai repede, trebuie sa-i gasesti pe cei pentru care putin inseamna destul sau mult pentru tine.

Asta pana cand ajungi sa poti sa dai tu putin la altii si astfel sa devi mai important. Cel putin in viata asta, pamanteasca.

Totul este confuz acum. Nu stiu ce vreau sa fac, parca imi este putin frica si de singuratate. Si de faptul ca o sa mor singur. Imi dau seama ca impreuna cu cineva, macar pentru o singura data, as avea mult mai multa energie si as avansa semnificativ fatza de unde sunt acum. De asemenea, imi dau seama ca totul are o limita. Limita fiecaruia, pe care e greu sa o depasesti, si doar cu perseverenta si multa munca cineva reuseste sa faca asta.

Ce simplu imi parea totul cand eram mai tanar. Stiam ca trebuie sa muncesc pentru a ajunge cineva, si nu puneam multe intrebari. Munceam ca nebunul, si cu orice pret terminam ce am inceput. Termina ce incepi, cred ca este cel mai de pret sfat.

 

Timpul
May 17, 2012

Nu-mi vine a crede ca am stat un Craciun si un An Nou intr-o alta casa. Am realizat acest lucru de abea dupa ce am vazut, de curand, filmul New Years Eve. Un film care m-a facut sa reflectez asupra catorva lucruri din viata mea, deci as putea spune ca a fost un film bunicel.

Uneori ma simt foarte singur. De fapt, mai corect spus, uneori simt cat de singur sunt cu adevarat.
Si, bine-nteles, de fapt nu sunt chiar asa singur, si realizez ca se poate si va fi mai rau.

As vrea sa pot schimba ceva, dar nu vreau sa amagesc pe cineva, cu atat mai mult pe cineva la care tin. De aceea astept, nu spun nimic. Inca nu ma pot vedea pe mine in viitor. Nu pot sa zic, ah va fi ok, peste 10 ani voi avea casa mea, cu curte, cu familia mea mare si iubitoare.

De aceea oftez, si astept pana cand voi putea spune, replica mea favorita: I loved you a lot. I’m not that good looking, but I’m rich as shit.

Trebuie sa ma organizez un pic, si sa pot spune ca in fiecare zi fac cate ceva pentru a ajunge acolo unde vreau sa fiu… nu singur.

Empty inside
May 9, 2012

Nu mai simt nimic. Singura emotie pe care o mai simt este cea de frica. Uneori cand trec pe langa un caine sau cand ma intalnesc cu un grup de 3 enoriasi, noaptea pe strada si eu sunt singur.

Tot timpul am cautat sa am un scop in viata. Si credeam ca altfel nu poti realiza nimic.

Totusi, acum am alta filozofie. Traieste viata, fara “expectations”. Bucura-te putin atunci cand ai parte de o surpriza placuta. Intotdeauna spune ca ai 50% din vina ¬†atunci cand se intampla ceva mai putin placut. Treci peste momentele neplacute.

De altfel, cu totii suntem goi in viata asta. Niciodata nu este prea mare riscul. Fa ceea ce crezi, ca sa crezi in ceea ce faci. Cu totii vom muri pana la urma.

Nu stiu ce ne asteapta dupa viata asta. Nu stiu daca traim undeva in ceruri sau ne intoarcem pe pamant sub alta forma.

Nici macar nu stiu cum as vrea sa fie. Totul este neinsemnat, si poate fi calcat in picioare de alt cineva. Singurul lucru de nepretuit este clipa, momentul, pe care il petreci cu cineva drag. Nu mai stiu ce este asta. Incercand sa scap de frica, mi-am ascuns toate celelalte sentimente.

Viata mea este goala. Merita traita pentru surprizele placute care pot aparea si pentru ca in fiecare zi ma rog seara sa devin mai destept, si sa reusesc sa fac ceea ce imi doresc.

Mult timp cu greu ma trezeam dimineata din pat. Pentru ca nu stiam pentru ce are rost sa ma mai trezesc. Acum este putin mai bine. Ma trezesc, fara sa ma gandesc la vreun motiv.

Ma voi trezi de cate ori o sa pot.

Sunt sigur ca totul este ceva trecator. Si momentul asta prin care trec, in care sunt putin oameni la care ma pot uita in ochi mai mult de 3 secunde. Pentru ca stiu ca ii mint.

Imi este frica de momentul in care o sa-i pierd, si o sa raman singur. Imi era extrem de frica inainte. Mi-a trebuit 3 ani sa depasesc partial si sa scapt de ura ca mi-am pierdut fratele. Ura fatza de felul in care l-am pierdut, si cat de usor. Si doar jumatate din vina este a mea. Probabil.

Viata te invata sa depasesti momentul. Sa treci peste clipele grele.

Am invatat iert oamenii care gresesc fatza de mine. Sunt sigur ca si eu as fi facut la fel in locul lor. Felul in care arati este primul lucru dupa care te judeca oamenii. Iar in Romania (dar nu numai) parca este mai proeminenta aceasta judecata.

Am invatat sa imi pierd familia, prietenii, locurile in care am copilarit, locul pe care eu il numeam acasa. Am invatzat sa traiesc fara nimic si sa fiu gol inauntru. Pana la urma asa ne-am nascut si asa o sa murim.

Si sunt sigur ca in momentul in care voi fi iubit si voi iubi din nou, voi fi uitat tot ce am scris aici si tot ce gandesc acum. De asta spun ca ii inteleg pe ceilalti oameni; si eu as fi facut la fel in locul lor.

whatever helps you sleep at night
May 1, 2012

Exista o multime de adevaruri in viata asta, si fiecare dintre noi are dreptate in felul lui.

Ce pot sa spun este ca trebuie sa-ti gaseati adevarul tau, in care sa crezi si care sa-ti dea putere sa iti duci viata pana la capat cu demnitate.

Pana la urma este asa cum vrei tu sa fie, si adevarul este acel lucru care te lasa sa dormi noaptea.

Ma gandeam acum putin la prietena mea imaginara, desi am promis ca nu ma voi mai gandi la ea, pentru ca sunt convins ca ea nu ma vrea in acest moment. Altfel ar fi zis ea ceva.
Si poate ca este mai bine asa. Pana la urma inca nu sunt capabil sa ii asigur o viata cel putin decenta, iar eu cred ca asta este conditia principala sa poti avea o relatie de prietenie.

Sunt de acord ca in anumite situatii critice, cum ar fi pe timp de razboi, sau intr-un film horor, nu mai conteaza statutul social, iar dragostea poate sa existe la un nivel mult mai inalt si pur.
Dar totusi, acum traim era facebook si deci era in care singurul lucru care conteaza este statutul tau social. Respectiv cati bani cheltuiesti. Pentru a incepe o relatie, bineinteles.

Probabil ca exista exceptii, dar cu siguranta doar in foarte putine cazuri exista o dragoste care tine cont doar de 2 lucruri: el si ea.

Pana cand soarta ne va incrucisa drumurile din nou, iar eu voi fi destul de puternic incat sa pot sa am grija de mine si de inca cineva, promit sa scriu despre subiecte mai vesele.